Dupa inca o lunga pauza, revin din nou. Times are not good, but things aren't that gray either. Foarte multe lucruri imi calca creierul incaltzate in bocanci de armata. Multa vreme m-am concentrat pe partea muzicala si continui sa fac asta la fel de entuziasmat, doar ca a venit vremea sa-mi rezerv ceva timp si pentru alte lucruri. Asa ca, poate dintr-un impuls nostalgic, poate din cauza soarelui de primavara (in februarie...) vazut prin nuantza sepia a lentilelor ochelarilor mei de soare... poate doar asa, am deschis portofelul meu prea econom si am dat putinii bani ce ii aveam pe doua Kodak Color Plus-uri (ISO 200) ce vor fi puse cat mai inteligent la lucru. Sper sa apara curand imagini noi pe contul meu. Cred ca, in lumina evenimentelor din viata mea din ultima jumatate de an, au ajuns sa imi lipseasca unele lucruri esentiale, dar foarte subestimate in ziua de azi: libertatea, linistea, simplitatea. Multe lucruri ce as vrea sa le imortalizez, ca atunci cand imi vor lipsii la fel de mult, macar sa-mi aduc aminte frumos de ele. Incepe sa ma deranjeze din ce in ce mai mult lumea asta in care societatea se asteapta sa taci si sa faci, dar nu iti da sansa sa faci ce vrei, chiar daca este cu adevarat util. Prea multi... prosti! Va zic eu. Dar nu ai ce sa-i faci, nu poti schimba totul prea repede, iar daca nu ai in spate finantarea necesara sa incerci (probabil degeaba) sa schimbi degeaba, nu vei putea supravietuii. Asa ca trebuie sa te conformezi la multe norme. Pacat... Cati dintre voi ati mai avut timp sa stati cu orele la o cafea, sa apreciati gustul bun de boabe proaspat prajite (daca aveti norocul sa dati peste o cafenea de genu), sa luati o tigara si sa o savurati si sa va uitati la jocul linishtit al fumului dens? Poate sunteti cativa, dar precis ati ajuns sa va ganditi si la ceva griji pe care le aveti. Cateodata as vrea doar sa chem un prieten si sa ma pun pe un tren si sa plec... oriunde, dupa care altundeva si altundeva. Dar din pacate trebuie sa fiu chibzuit cu banii, ca in zilele astea, toate-s scumpe. Desi lumea nu s-a schimbat foarte mult in esenta, unele lucruri au devenit mult prea scumpe... iar societatea te indeamna sa cumperi tot felul de lucruri de care nu ai nevoie, pentru ca sa-ti faci viata mai usoara... dar parca tot ce fac ii sa-ti ofere mai mult timp sa faci altceva decat sa apreciezi ceea ce ai. Nu e corect, nu e ok. Imi vine sa fac si eu ca in "Into the wild", cu cateva diferentze, desigur, dar nu toata lumea ar intelege aceasta decizie a mea. Chiar daca mie mi s-ar parea perfect normal, dar oare ce ar zice mama daca as lasa facultatea in pauza un an? Cateodata e pacat ca imi pasa atat de mult de oamenii ce ii iubesc si ca iubesc unii oameni care nu pot vedea lumea asa cum este ci doar dintr-o perspectiva bazata pe generalul societatii... adica cum au fost obisnuiti, nu cum simt ei ca este bine... integrare in comunitate, deh, suntem europeni acum, vrem data fabricatiei pe sticla de lapte ce o luam de la batranica de la sat acum! Ce rahat.

Promit ca o sa continui acest flux nervos, dar acum simt nevoia sa apreciez o alta placere a vietii: somnul!

Intre timp va las cu ceva care m-a miscat foarte mult in ultima vreme:
Wayward Son [link]

Member of: